Colegiul National "Carol I"

MEMORIA CLADIRILOR LICEULUI

La inceput a fost... chilia

Iar chiliei a fost… pomul! Pentru ca sub un pom se facea scoala (zisa "dascalie"), dupa cum arata desenele de epoca. Dascalul burtos cu comanac pe cap si islic (din perioada fanariota) era singurul care statea pe jet. Copiii... care pe unde, desculti (dar mai toti cu comanace) invatand carte greceasca, mai mult romaneasca pentru ca intr-un veac de regim turco-fanariot s-au tiparit 53 de carti grecesti si 457 romanesti.

Cand Scoala primara de la Craiova a devenit "Domneasca" (cu dascal "procopsit" de greaca platit cu 10 galbeni pe luna), atunci s-a mutat in chiliile de la biserica Obedeanu, se numea "Scoala Domneasca" pentru ca era prin mila domnitorului Constantin Mavrocordat (1756-1758) care adaugase chiliilor si doua odai pentru spital.

Chiliile si biserica Obedeanu fusesera ctitorite de un "cinstit foarte" paharnic pe nume Constantin Obedeanu. Fiul paharnicului, boierul Ionita, randuieste in chilii "si dascali pentru invatatura copiilor". El respecta astfel o clauza din testamentul tatalui sau (24 martie 1753). Batranul mai lasase bisericii si scolii 42024 pogoane de pamant (vreo 12 mosii in 3-4 judete). Ceva mai tarziu (1761), apare o scoala si in chiliile de la biserica Maica Precista din Dud - numita asa dupa icoana facatoare de minuni pusa intr-un dud... se zicea (acum Madona Dudu). Asa se facea scoala la Craiova inainte de infiintarea Colegiului, in 1826.

S-a infiintat o scoala fara scoala La 20 mai 1826 - asa scrie chiar primul dascal adevarat, Grigore Plesoianu (trimis de la Bucuresti), pe foaia de titlu a unui manual. Scoala era tot in chiliile Obedeanului. Crearea Scolii medii la Craiova in 1826 a avut "rasunet international" pentru ca apare si in cartea istorica a unui francez, chiar si in lucrarile lui Marx. Constructia primului local al scolii incepe in 1835. Alte chilii: La 7 decembrie 1831, scoala incepea tot in chilii, dar la "Maica Precesta" (Madona Dudu), pentru ca la Obedeanu era militia si "dupa ce se desarta de militie", se face spital. Chiliile erau doua, copiii erau 50 si se numeau "ucenici", iar profesorii romani veniti de la Bucuresti (dar ardeleni de origine) erau "mosiu Stanciu Capataneanu si mosiu Grigore Plesoianu", foarte respectati in urbe. Cand a venit si al treilea dascal, Aaron Florian, ucenicii erau 60 si sustineau in 1832 doua "eczamene" publice (unul pe semestru). In 1834 erau 250 de scolari doar in clasele I-II si de un an aveau dascali noi. Aveau si manuale (se preocupa ?"Eforia Scoalelor ?", un fel de Minister al Invatamantului)... dar in chilii era scoala. Acum intervine magistratul orasului care considera ca a sosit "timpul cel mai potrivit"... ca sa repare chiliile de la Obedeanu. Terenul scolii: darul unui ban... cu bani boieresti Scoala noua trebuia sa aiba teren "destoinic de astfel de cladire". L-a cumparat de la marele ban Barbu Stirbei (viitorul domn), cu suma de 300 de galbeni imparatesti, acordati de vornicul Iordache Otetelisanu, epitropul bisericii "Sf. Ilie".Vornicul (cu haine occidentale si papion) era "inginer hotarnic" si om de aleasa cultura, cu vocatie si bani pentru asezaminte publice. De aici incolo se ocupa Eforia, care trimite in aprilie 1834 pe inginerul statului, capitanul Blaremberg "sa faca socoteala", iar arhitectul statului, domnul Vilagroz, face proiectul. Alti bani de la buget... Cu cei 30.000 de lei de la bugetul Eforiei s-a tinut "mezatul", adica "tocmeala de lucru cu zidarii si dulgherii". Buna tocmeala, pentru ca din vara lui 1835 si pana la sfarsitul anului 1837, cladirea era neterminata, dar acoperita cu usi si cu ferestre... fara geamuri. Se pun si geamuri si sobe frumoase de fier, se finiseaza si stalpii ce sustin marele turn. In cutremurul din 11 ianuarie 1838, turnul se darama cu stalpi cu tot. In toamna vin la scoala 376 elevi (si 201 se duc la scoli particulare). Ceasul din Turnul central al Scolii Centrale Cand e sa fie, este si este chiar mai bine. Dupa rugaminti de alti bani si alta munca, scoala se construieste iar cu banci frumoase si chiar cu alt turn care avea si un ceas de care aflam din corespondenta Eforiei. Mobilierul a costat de 10 ori mai mult ca scoala Mobilierul trebuie sa fi fost de lux din moment ce s-a lucrat la el 12 ani si a costat 300 000 de lei. 1842, noiembrie - incepe scoala si se inaugureaza noul local. A fost o mare festivitate la care a participat si domnitorul. Localul cu fata la rasarit avea gradina si intrare cu tarus "Era asezat cu fata la rasarit, dar nu la strada. Avea forma unui dreptunghi... cu intrarea principala inspre drum. Curtea-gradina impresurata cu stacheti de vreun metru si jumatate despartea cuprinsul liceului dinspre strada Mihai Bravul si ulita din fata ce cobora de la catedrala catolica in panta dulce printre gradina Bisericii Sf. Treime si politia de peste drum. Pe ambele laturi era cate o intrare ingusta numai pentru persoane, caci era prevazuta cu un tarus in mijlocul portii pe care se invarteau patru brate in cruce; aceasta pentru a impiedica vitele de pripas sa intre... Vechiul imobil al liceului era compus din parter si etaj... turn cu orologiu... sala de festivitati... un larg culoar cu ferestre mari spre gradina... cancelaria, internatul si la etaj apartamentul directorului"(fragment din memoriile lui C. D. Fortunescu - fost elev). Pentru cine cladirea: elevii de la 1844 In 1843-1844 Scoala Centrala are 405 elevi (250 din Craiova si 155 "de pe-afara"): 72 fii de boieri; 21 fii de preoti; 38 fii de doctori, artisti, logofeti; 144 fii de negustori; 77 fii de meseriasi; 26 fii de plugari. Un director bataios salveaza... o gradina Liceul avea o foarte mare si frumoasa gradina. Atat de frumoasa incat de 2 ori (1846 si 1848) municipalitatea orasului incercase sa o transforme in gradina publica. Directorul a protestat energic si in termeni duri, invocand "raul cel mare produs asupra disciplinei... scolarilor". Oare ce copaci din curtea liceului nostru mai sunt din fosta gradina? Mai sunt? Cladirea din tabloul lui Theodor Aman (1857)... "cu cantec" Schita a fost realizata de Theodor Aman chiar in acele zile mari ale lui 1857; el insusi cu familia apare pictat printre participantii la marele eveniment. Hora Unirii la Craiova a avut loc cu doi ani inaintea Unirii. Colegiul fuesese "cuib" de revolutionari si la 1848. Nu intamplator s-a jucat Hora in cinstea marii Uniri in fata Scolii Centrale! In timpul Revolutiei de la 1848, cladirea Scolii Centrale fusese locul in care functionase "grupul propagand". Aici, in sala de festivitati a scolii, citise Ion Heliade Radulescu "Proclamatia de la Islaz", iar directorul de atunci al scolii, Ioan Maiorescu, iesise in curte ca s-o citeasca elevilor si multimii, suit intr-un dud (unde esti azi bustul). De aceea a fost inchisa scoala si directorul destituit, iar familia lui alungata din Craiova de catre oficialitati. Scoala cea noua devine cazarma, spital, bucatarie... Dupa infrangerea Revolutiei pasoptiste, profesorii sunt alungati si scoala se inchide "pentru ca n-are dascali supusi". Cladirea devine cazarma, spital, bucatarie... Cu mobilierul acela... turcii isi incalzesc pilaful. Focul il aprindeau folosind cartile din biblioteca... Cand au plecat, turcii au luat si "15 stanjeni de lemn... de foc, tot din acel mobilier, si podele, si usi... Scoala cu "pile" la domnie Dupa Revolutia de la 1848 urca pe tronul Tarii Romanesti Barbu Stirbei, cel de la care se cumparase terenul pentru scoala craioveana. El respecta "instructiunea nationala", dar nu iarta scoala "revolutionara" decat in 1851 in decembrie. Se numea acum "Colegiu". Un "colegiu" pustiit! Pe acolo "trecusera turcii"(desigur) si in salile distruse au intrat doar 21 de elevi in miezul iernii lui 1851. Directorul George Marin Fontanin avea 26 de ani si va ramane ca director 29 de ani (pana in 1881) si nu degeaba! Au venit si armatele tariste in scoala In 1852 iar s-a inchis scoala. Devine comandament tarist si spital. Directorul nu se lasa G.M.Fontanin protesteaza, este arestat, alungat... dar se intoarce si in 1854 deschide iar scoala (acum "gimnaziu"). Mai face si internat in 1860. Din 1864 e "liceu". Localul e tot acela. In 1885 devine "Liceul Carol I" (prin inalt decret "regal"). "Localul liceului inspira jalea" Asa scriau ziarele Craiovei in 1885. Se cer Ministrul Domeniilor Coroanei bani ca "sa se sulimeneasca". Nu se primesc, dar banii se obtin si de la altii... Si asa se construieste o alta scoala in aceeasi curte. Scoala cea noua (actuala cladire fara etajul doi), "podoaba orasului" S-a construit intre anii 1893-1895. A costat 1029001 lei si era "podoaba a orasului". Cupola avea 6 ochi si statui in margini, ferestre inalte si arcuite, copaci, multi copaci si desi, de jur imprejur. Interioarele erau alta minune: incalzirea centrala, calorifere si lumina electrica. Asta inainte ca societatea germana (care castigase concesionarea) sa introduca lumina electrica in oras (abia in toamna lui 1896 se instaleaza 54 de lampi in centru). Mai avea sali speciale si laboratoare si mai ales o biblioteca splendida, cu mobilier sculptat (se mai pastreaza si azi). Pictorul Francisc Tribalski a pictat frescele din biblioteca si sala rotunda (etajul I). Avea aspect regal si un nume regal si o hartie cu autograf regal in temelie. Intrase in umbra cladirea veche din tabloul lui Aman, care mai traia insa... S-au mai construit ...sala de gimnastica, o cladire pentru director. Mai ales gradina era frumoasa, atat de frumoasa si mare, incat municipalitatea orasului a vrut iar s-o faca gradina publica. Si totusi gradina publica in curtea scolii In 1869 - 1870 primaria dispune plantarea de alti puieti, sunt si banci si alei, mai canta si muzica, "venea public ales"... si asta timp de 15 ani! Gradina cu balarii ... asa ajunsese gradina dupa 15 ani, cand scoala cerea Ministerului bani pentru un specialist care s-o transforme in gradina botanica. Agonia unei vechi cladiri Acestea (balariile) reprezentau cadrul dezolant in care mai statea in picioare cladirea cea veche, pe locul unde azi este piscina (aproximativ), cladirea "pustiita de vremuri tulburi". A mai rezistat pana in 1897, cand a fost daramata. Lux pentru scoala Scoala cea noua, cu cupola, era dotata cu alte mobile luxoase: catedrele de lemn masiv erau sculptate, tablele erau mobile, in amfiteatru au aparut o scena, patru randuri de banci (recunoasteti, desigur, sala Teatrului Liric de azi)... mesele de lectura din biblioteca erau "acoperite cu postav" si aveau scaune de piele, iar dulapurile cu sculpturi s-au inmultit. S-a mobilat si "salonul de receptie" (nu stim unde era) si cancelaria profesorilor. Aparatele "moderne" (astazi piese de muzeu) au dotat laboratoarele de fizica, biologie si chimie. Chiar si sala de sport se imbogatise cu alte aparate (decat cele procurate in 1874) din donatii sau de la minister. In 1912 a fost procurat si un aparat pentru cinematograf - culmea rafinamentului si modernitatii! Pentru cine o alta cladire: elevii de la 1914 -fii de agricultori 258 -fii de functionari 152 -fii de comercianti 151 -fii de proprietari 162 -fii de profesori si invatatori 63 -fii de arhitecti si ingineri 41 -fii de meseriasi 40 -fii de militari 35 -fii de preoti 23 -fii de medici 12 -fii de muncitori 18 Vechea sala de sport devine depozit In 1915 primaria depoziteaza aici saci cu faina. Si acest local devine spital ... in timpul Primului Razboi Mondial, elevii si profesorii pleaca pe front. Multi mor si lor li se pune o placa pe un perete in 1923. Clarirea necesita din nou reparatii. O universitate in liceu Era "Universitatea Populara", infiintata in 1914, si era afiliata liceului. Cursurile se desfasurau in amfiteatrul si salile acestei cladiri - martea, joia si duminica. Se plateau doar limbile straine, nu si cele 13 cursuri teoretice predate de profesorii liceului. Alta Universitate tot in liceu In cancelaria liceului, din 1915, aveau loc sedintele Societatii "Prietenii Stiintei", filiala Craiova, cu profesorii liceului mai ales. Activitatea se desfasura avand ca membri personalitati ale timpului. Ei au meritul de a fi infiintat Universitatea din Craiova. La 20 aprilie 1922 se aproba "Universitatea Libera" a "Prietenilor Stiintei" care isi desfasoara activitatea... tot in liceu. Laboratoare de lux In perioada interbelica se doteaza laboratoarele de fizica, biologie si, mai ales, de chimie (cele doua sali de la subsol erau amenajate inca din 1912) cu piese si aparate moderne (acestea inca n-au ajuns in muzeu). Luneta astronomica este procurata de cei 600 lei stransi de profesorul Andrei Lazarescu prin subscriptie publica. Trupele germane devasteaza laboratoarele ... In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Tocmai laboratoarele! Alte aparate si o colectie In octombrie 1926, laboratorul de fizica este dotat iar cu aparate in valoare de 38.629,85 lei, este adusa la biologie colectia de roci, si astazi o mandrie a Colegiului! Ati vazut ce frumoasa este vitrina in care sunt rocile? Cladirea liceului sechestrata Era in 1927 si liceul nu avea bani sa plateasca primariei taxa de 240.000 de lei, reprezentand contravaloarea taxei de constructie pentru al doilea etaj. Datoria la Banca Nationala era de 2 milioane de lei. Etajul al II-lea Conducerea liceului a folosit banii pentru a imbogati scoala cu: -un etaj (1925-1927) -un stadion -o aripa noua pentru internat -un bazin de inot -instalatii sanitare moderne -s-a instalat un ascensor (chiar asa!) -s-a finisat Sala teatrului -s-a modernizat sala de sport (cu alte 2 sali) -s-a construit o librarie proprie -s-a pus din nou incalzire centrala -s-a organizat o ferma proprie in extravilan ... in total 7 milioane si ceva. Liceul-mosier In 1912, liceul fusese "impropietarit" cu 11 ha in afara orasului (la hanul Chintescu). Acolo se vor construi si grajduri pentru vite, locuinte pentru anjagati... Asa da Colegiu! Liceul-patron de cinematograf In 1922-1233 cinematograful liceului prezinta filme saptamanal joi, vineri, sambata, duminica intre orele 15-20. Pentru elevi costul biletului era de 3 lei, iar pentru cetatenii orasului de 5 lei. Liceul si taxele In perioada crizei din 1929-1933, taxele erau mari: 2000 (taxa de frecventa si de cont) pentru elevii bugetari si de 6000 pentru cei extrabugetari (cele doua, plus taxa de salariu a profesorilor). Dupa 10 zile de intarziere a platii, elevul era exmatriculat. Repetentii mai plateau o taxa de 500 de lei, iar corigentii plateau 100 de lei pentru fiecare obiect. Se mai plateau manualele si rechizitele scolare (si nu erau ieftine, mai ales cele pentru desen). Din 1933, se platesc si orele suplimentare. Numarul elevilor scade si profesorii ajung someri in proportie de 32 %. In aceeasi zi cu piatra de temelie a salii de gimnastica a scolii (cea de azi) ... s-a pus si piatra de temelie a liceului "Fratii Buzesti": 16 noiembrie 1924. Au participat ministri, oficialitati, s-a dat un spectacol festiv la teatrul liceului. In acelasi an, sala de gimnastica e dotata cu aparate din Suedia pentru 1 milion de lei. Un specialist suedez a venit aici sa le monteze. Un centenar sarbatorit cu 7 ani mai tarziu Numele complet "Colegiul National Carol I din Craiova" e dat la 23 octombrie 1933 cu prilejul sarbatoririi centenarului liceului cu 7 ani mai tarziu, pentru ca inca nu se stia precis cand a fost infiintata scoala. Liceul in perioada comunista Cresc efectivele de elevi de la 671 (in 1935) la 1420 (in 1948). In rest, tot trimestru, tot bacalaureat, tot note... in plus obiecte noi: "premilitara", educatia politica ideologica si, mai ales, participarea elevului la strangerea recoltei vara si toamna sau participarea la defilarea de la 23 August. In continuare ore, lucrari, reviste, spectacole de teatru, uniforma, absente, sedinte cu parintii, olimpiade, recreatii, morala... Se construieste iar -1975-un local internat -1978-o piscina acoperita -1980-cladirea laboratoarelor de informatica si cantina Cutremurul din 1977 In martie, ora 21, 22 minute, 22 secunde, profesorii liceului aveau consiliu in sala de Festivitati a liceului, cand a inceput cutremurul. Cladirea mare a fost grav avariata: s-au prabusit plafoane (si cel al bibliotecii), s-au produs dislocari si fisuri pe cateva sute de metri. Specialistii au propus demolarea cladirii, sustinand ca nu prezinta siguranta necesara. Aceasta cladire insa era edificiu de arta, opera de patrimoniu national. Localul a fost salvat de interventia presedintelui de atunci, Nicolae Ceausescu (care a si vizitat scoala in zilele dezastrului) si a hotarat sa fie pastrata si consolidata. Proiectul a fost realizat la Institutul Politehnic Timisoara, iar lucrarea a fost executata de trustul de constructii din Craiova al carui director era... chiar Presedintele Comitetului de Parinti al liceului. Dupa revolutia din 1989 Efectivele de elevi cresc aproape la 2000. Ceva in minus (uniforma, unele obiecte, munca patriotica, defilarea), ceva in plus (alte obiecte si nu numai...) Biografia noastra personala va ramane legata de acest liceu secular, pe care-l redescoperim uimiti in toata maretia lui. Bibliografie Prof. Nicolae Andrei, Contributii la studiul istoriei liceului "Nicolae Balcescu" din Craiova, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1969 Prof. Nicolae Andrei, Ani de lumina 1826-1876, Scrisul Romanesc Craiova, 1976 Colectia revistei "Traditii", buletin al Fundatiei "Nicolae Balcescu " din Craiova, 1993-1999 Prof. Nicolae Andrei, Biografii triste, Editura Alma Craiova, 1999 Prof. Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului, Editura Alma, Craiova 2000

Colegiul National "Carol I"
Colegiul National "Carol I"

Colegiul National "Carol I"